⭐ „Cum s-a trezit votantul european când a venit bonul fiscal”
Există în România o nouă specie politică:
votanții pro-europeni de colecție —
recunoșcuți după trei lucruri:
- blugii italienești,
- bananele galbene cu pedigree european,
- și pozele din aeroport unde fac semnul păcii în fața porții de îmbarcare.
Ei nu votează cu argumente.
Ei votează cu… aerul din duty-free.
Pentru ei, Europa este o reclamă:
– orașe curate,
– salarii grase,
– excursii cu titlul „city break ca occidentalii”.
Așa li s-a promis. Așa au crezut. Așa au votat.
Și aici începe pamfletul.
🔥 I. „Am votat Europa pentru că-mi plac bananele!”
Noul erou tragic al pamfletului este un votant foarte convins:
„Eu sunt european, dom’le! Consum banane europene, blugi europeni, gândire europeană!”
Așa argumentau oamenii acum câteva luni.
Cu entuziasm, cu certitudine, cu aura aia de superioritate morală:
„Noi suntem occidentali. Noi alegem progresul.”
Adică aleg avionul, nu realitatea.
Doar că Europa cu blugi și banane e frumoasă…
până îți vine factura la energie.
Apoi te ia cu transpirație — europeană și ea.
🔥 II. Luna de Miere Europeană s-a încheiat. A început Luna de Facturi.
După ce s-a instalat noua guvernare,
același votant care pleca la Viena la cafea duminică dimineața
a început să orbească în fața prețurilor:
– „Cum adică a crescut iar?”
– „Dar eu am votat Europa, nu austeritate!”
– „Păi blugii mei nu mai valorează nimic?”
Șoc cultural.
Șoc emoțional.
Șoc la casă.
Europa nu i-a adus croissantul,
i-a adus bonul.
🔥 III. „Nu mai pot accepta scumpirile!” — revoluția omului care ieri făcea story cu cappuccino la Milano
Acum câteva luni, omul nostru își arunca salariul pe bilete de avion și brunch-uri scumpe.
Își cumpăra bilete la Coldplay ca să simtă „Europa reală”.
Astăzi, același om iese în față și zice:
„GATA! E prea mult! Taxe peste taxe! Scumpiri fără oprire!”
Ei bine, da.
Europa pe care o ceruse… a venit.
Doar că nu în forma din pliantele turistice.
Și cel mai comic?
Nu mai e mulțumit.
Nici măcar puțin.
Vrea protest.
Vrea schimbare.
Vrea altă Europă.
Una cu reduceri.
🔥 IV. „Nu știu ce s-a întâmplat, dar nu-mi mai convine Europa!”
În pamflet, naratorul — în stil Darius ARMA — se uită la el de sus și întreabă:
„Păi nu asta ai vrut, măi europeanule?
Banane ai avut. Blugi ai avut. Poze la Bruxelles ai avut.
Acum ți-a venit și Europa adevărată: taxe, austeritate, scumpiri.
Ce te-ai speriat?”
De parcă omul a cerut o pizza,
i-a venit și nota,
dar el voia doar poza cu pizza, nu și prețul.
🔥 V. Concluzia Pamfletului
Pamfletul nu e despre politica reală.
Nu e despre partide.
Nu e despre cine a câștigat și cine a pierdut.
Este despre naivitatea votantului european de Instagram:
– doarme pe bilete de avion,
– visează cafele la Viena,
– votează cu speranța că „o să trăim ca afară”,
– dar se trezește doar când vine factura.
Europa e frumoasă în poze.
Dar în pamflet, adevărul e simplu:
Nu poți trăi doar cu blugi, banane și city-break-uri.
La un moment dat vine și Europa reală — și nu are filtru.
⭐ Pamflet — Partea a II-a
„Europa cu Blugi, Banane și Lacrimi de Șampanie”
Dacă în prima parte am văzut cum votantul european cu city-breakuri și filtre Instagram a intrat în șoc cultural după scumpiri, acum intrăm mai adânc în tragedia modernă:
Drama omului care a votat cu Europa…
dar nu s-a așteptat să primească Europa.”
🔥 VI. „Eu am votat Europa ca să-mi fie bine mie, nu la stat!”
În interviul imaginar, votantul spune lucruri memorabile:
– „Eu am votat Europa ca să avem salarii mari!”
– „Dar ce treabă are Europa cu taxele mele?”
– „De ce cresc prețurile dacă am votat ce trebuie?”
Așa arată un om care cumpără bilet la Disneyland și se supără că nu există și mâncare gratis.
El a vrut Europa, dar doar partea cu:
● trenuri rapide
● clădiri curate
● oamenii politicoși care te salută fără motiv
Partea cu austeritate, taxe, responsabilitate economică?
Nu, mulțumesc. Nu era în reclamă.
🔥 VII. „Nu mai suport, vreau altă Europă!”
Acum votantul pro-European reinventat a ajuns în faza a doua:
Negarea.
– „Nu e Europa pe care am votat-o!”
– „Sigur e o Europă falsă, contrafăcută!”
– „Trebuie să fie un glitch în sistem!”
El crede că există două Europe:
1️⃣ Europa de pe TikTok → unde poți să trăiești cu cappuccino și zâmbete
2️⃣ Europa reală → unde îți vine rata, impozitul și bonul fiscal
Ei bine, ghici pe care a primit-o?
🔥 VIII. „Să ieșim în stradă!” — Revoluția Bananei Triste
Acum protestează.
Cu încredere.
Cu energie.
Cu voce tremurată.
Dar protestul lui nu e despre stat, economie sau politică.
Protestul lui e… emoțional.
El protestează pentru că a fost dezamăgit de Europa imaginată.
E ca și cum ai protesta împotriva iernii pentru că nu ți-a ieșit zăpada albă ca în filme.
Sau împotriva verii pentru că soarele e prea… solar.
🔥 IX. „Nu mai sunt nici eu cu ei!” — Metamorfoza Votantului
Pe măsură ce scumpirile continuă,
votanții europeniști cu blugi și banane încep să migreze către altă specie:
Votanții supărați pe propria lor alegere.
Dintr-odată, aceiași oameni care spuneau:
– „Europa e salvarea!”
acum spun:
– „Europa e prea scumpă!”
Iar naratorul pamfletului, în stil ARMA, îi privește ca pe niște turiști care au încurcat destinația:
„Păi, măi omule, nu asta ți-ai dorit?
Și acum plângi că ai primit exact ce ai cerut?”
🔥 X. Final: „Europa e ca o excursie. Dacă vrei lux, plătești lux.”
Pamfletul se încheie cu adevărul final:
Europa e un hotel frumos.
Da.
Dar nu e all inclusive.
Dacă vrei:
– salarii mari
– drumuri bune
– infrastructură
– servicii
– stabilitate
asta vine împreună cu:
– taxe mari
– responsabilități sociale
– costuri reale
– criterii stricte
– muncă serioasă
Nu există Europa doar cu blugi, banane și city breakuri.
Există și Europa cu note de plată.
Iar votantul nostru, cu ochii umezi de la prețuri și inimă ruptă de la facturi, înțelege finalmente:
Europa nu este filtru.
Europa este realitate.
Iar realitatea… costă.